Lenea, boala, plictiseala, lipsa de chef sau obicei letal?

 

Anul trecut primesc un telefon pentru o programare: “Alo, buna ziua. Puteti sa ii faceti o programare copilasului meu?” “Bineinteles, raspund eu. Cati ani are copilasul?” “28 de ani”. “Inteleg, copilasul stie ca ii faceti programare?” “Nu, dar am sa-i spun eu.”

Ulterior aflu ca copilasul de 28 de ani nu a lucrat niciodata, petrece 20 de ore la calculator si cere parintilor bani de tigari. Bineinteles ca mama gateste, spala si il trimite pe „copilas” la frizerie sa se tunda. Insa, in timp ce face toate aceste lucruri, mama este nemultumita, se consuma si nu intelege de ce „copilasul” nu isi gaseste un loc de munca, de ce nu se insoara si de ce nu face copii!

Daca crezi ca acesta este un caz aparte, te inseli amarnic! Daca te uiti in jurul tau este imposibil sa nu vezi intre vecini, colegi sau prieteni cel putin 4 cazuri.

Problema nu sunt doar acestia care sunt mari deja, ci toti cei care vin in urma.

 Imi amintesc ca de la 14 ani imi castigam banii de rechizite, cumparam mancare in casa si daca aveam noroc imi cumparam ceva adidasi pentru scoala. Am plans de multe ori ca nu imi permiteam cartile pe care cei din jurul meu le aveau la dispozitie, insa nu le citeau. Ca nu puteam merge in vacante sau nu imi puteam lua ceea ce doream si consideram indispensabil la vremea aceea. Nu intelegeam de ce eu trebuie sa muncesc pentru ceea ce mananc si imbrac in timp ce altora le venea totul de gata.

 Pe masura ce anii au trecut am inceput sa observ ca indiferent de mediul in care eram plasata eu ma descurcam mult mai bine decat cei din jurul meu. Indiferent ca era vorba de o munca fizica sau de una intelectuala, eu gaseam solutii mai repede si mai ingenioase decat cei din jurul meu.

 Bineinteles ca la inceput, tanara si fara exeprienta de viata, am avut trufia sa ma consider „mai desteapta” decat cei din jurul meu. Cu timpul, insa mi-am dat seama ca acestea erau niste abilitati pe care eu mi le-am format in anii in care „imi plangeam de mila”. Astfel, am realizat ca cele mai dificile situatii prin care am trecut au fost cei mai buni profesori ai mei. Am invatat ca daca nu stii ceva e bine sa te informezi nu sa stai sa te plangi. Daca ceva nu merge, pui mana si faci altfel, insa NU RENUNTI!

Azi stiu ce inseamna sa fiu multumita ca am ce manca, deoarece au fost situatii in care nu aveam. Azi stiu ce inseamna sa inving orice greutati deoarece sunt obisnuita cu ele. Azi stiu sa nu renunt deoarece nu au fost altii care sa imi faca temele sau sa imi duca greutatile, ci din contra, am facut eu altora teme ca sa am ce manca si am carat greutati ca sa imi pot cumpara carti.

 

CUM SE AJUNGE LA LENE?

 

 O poti numi lene, lipsa de chef sau lipsa de motivatie. Indiferent de numele pe care i-l dai, ideea de a nu face nimic sau de a nu face lucrurile care trebuie sa fie facute este lipsa de responsabilitate.

 Acesta este motivul pentru care ne asteptam sa avem multe fara sa fim dispusi sa platim pretul. Acesta este unul din motivele crizei financiare de care ne plangem atata. Acesta este motivul pentru care altii reusesc sa faca ceea ce noua doar ne trece prin cap. Acesta este motivul pentru care nu am reusit sa facem ceea ce ne-am fi dorit. Acesta este motivul pentru care am realizat doar atat cat am realizat.

 Sa fie lenea genetica? Sa fim programati sa nu ne facem treaba? Sa fim programati sa nu avem chef? Sa fim programati sa stam pe canapea la TV sau PC cu mancare la indemana?

 Mai jos sunt cateva din cele mai intalnite mecanisme de dezvoltare a lenei:

 1. Lasa ca face mama”. Motivul numarul pentru care copiii ajung sa fie lenesi e pentru ca parintii, de obicei mama, ii fereste atunci cand sunt mici de cele mai elementare responsabilitati. Astfel, mama le mesteca mancarea cand sunt mici, le pune masa, strange dupa ei, le spala hainele si face curat dupa ei, le face temele daca acestia s-au jucat toata ziua sau spun ca nu stiu, desi nu depun nici cel mai mic efort pentru a incerca, le duce ghiozdanul la scoala ca e prea greu, le face sandvich la 16 ani, suna mamele colegilor sa intrebe temele copilului, etc.

2.Saracul copil. Ii e greu. Lasa ca face el cand e mare” – cum sa faca cand e mare daca nu e obisnuit de mic? Ce nu inteleg parintii e ca noi suntem rodul REPETARILOR, al obiceiurilor. Daca ma obisnuiesc sa nu strang de pe masa, nu ma voi trezi intr-o buna zi sa zic: „hei mama, am crescut. De azi pot sa strang de pe masa.” Voi face ce am facut pana acum. De ce? Pentru ca avem tendinta sa cautam calea cea mai scurta si mai placuta. Si daca mama a avut grija de farfurii pana acum, de ce nu ar avea grija in continuare? 3. „SCOALA” – da, oricat de socant suna, scoala este unul din cei mai mari promotori ai lenii. De mici copiii sunt scutiti de o gramada de lucruri pentru ca „are de invatat”. In plus, la scoala li se cere intr-o maniera, de loc didactica, sa invete o gramada de chestii pe de rost si li se repeta ca daca nu fac asta „nu o sa ajungi cineva in viata”. Astfel, copiii cresc FARA SA FACA NIMIC FOLOSITOR. Te miri de ce cand ies de pe banicile scolilor isi pun angajatorii mana in cap? Te miri de ce nu sunt in stare sa respecte un program? Te miri de ce nu au initiativa? Te miri de ce el nu se angajeaza „pentru 800 RON pe luna?”

 

CE POTI FACE

  1. Daca esti unul din nefericitii beneficiari ai unei educatii deficitare si ai tu insuti probleme cu LENEA, TREZESTE-TE! Viata nu e intotdeauna comoda! Daca vrei ceva, e nevoie de efort.

In aproape toate cazurile de depresie pe care le-am vazut, oamenii aceia au prea mult timp si nu sunt obisnuiti sa se implice in activitati. Lenea poate duce la depresie, la anxietate, la probleme legate de furie si iti distruge relatiile cu ceilalti.

 Nu putine sunt cazurile in care un partener alege sa divorteze datorita obiceiului de a nu lucra al partenerului de viata. Nu lipsa banilor afecteaza cel mai mult relatiile, ci lipsa de implicare a unuia din parteneri. E una sa sustii pe cineva care se straduieste sa munceasca si alta sa tolerezi lenea cuiva atunci cand vine vorba sa pui de mancare pe masa la copii.

 Incepe sa te educi. Cisteste, du-te la workshopuri si informeaza-te cu privire la un mod de viata eficient. Fa-ti o lista cu domeniile vietii in care vrei sa faci schimbari si apuca-te sa le faci. Ia-ti o agenda si noteaza-ti ce ti-ai propus si fa!

 Cauta-ti un loc de munca sau ofera-te sa mucesti voluntar. Orice, dar nu sta de geaba! Gandeste-te ca de fiecare data cand te complaci in lenea ta nu faci decat sa prelungesti obiceiul si sa iti faci rau.

 Inconjoara-te de persoane eficiente. Vezi ce fac ele diferit de tine si fa si tu! Revino si spune-mi cum te descurci!

 2. Daca esti mama/tatal unui copil lenes, ia masuri. Daca ti se pare normal ca un copil de 2 ani sa nu isi stranga jucariile, te anunt ca nu ti se va parea normal ca adolescentul de 16 ani sa isi arunce chilotii pe holul casei si sa nu spele vasele, insa, asa se va intampla!

Aminteste-ti ca nimic nu distruge mai mult viata copilului tau decat lipsa activitatilor utile. Nu am avut NICIUN PARINTE DE ADOLESCENT in terapie care sa nu fi incalcat aceasta regula. Sunt sigura ca multi nu ar fi ajuns la mine daca ar fi avut grija sa isi implice copiii in activitati utile si sa-i invete REGULILE VIETII.

Da-i sarcini potrivite varstei lui. Invata-l de mic cum se castiga banii, cum se platesc consumurile, cum se face rost de mancare. De la 14 ani in sus poti aranja sa lucreze in vacante cateva ore in diverse locuri de munca pentru a avea contact cu realitatea.

A-l invata pe propiul copil sa fie util si responsabil este una din cele mai valoroase lectii pe care i-o poti da ca si parinte. Fa toate astea cu intelegere, prietenie si sustinere!

 Copilul tau stie ca mancarea nu pica din cer? Stie ca banii nu zboara pe card? Stie ca faci ceva pentru a putea avea beneficii? Nu e suficient sa-i spui si sa-l critici. Copiii invata din ceea ce vad nu din ce le spui. Copilul tau are un buget lunar? Isi castiga banii? Ii ceri sa faca activitati in gospodarie pentru banii pe care-i primeste? Face ceva pentru hainele pe care le poarta? Ii faci educatie financiara copilului tau?

 3. Daca esti partenerul unei persoane care are probleme cu lenea, inceteaza sa crezi ca partenerul tau va fi lovit de un meteorit si maine va fi plin de responsabilitate, va inceta sa se mai joace pe computer, sa se uite la materiale pornografice, sa faca lectiile cu copiii si sa isi caute de lucru. Astfel de schimbari vin doar in momentul in care persoana respectiva are ceva de pierdut. Si atunci, multi aleg sa continue OBICEIUL de a lenevii.

Vorbeste deschis cu partenerul tau. Spune-i ca esti dispus sa il ajuti sa faca o schimbare si incurajeaza-l sa o faca. De asemenea, gandeste-te ce vei face daca acesta nu va face schimbarea, deorece putini sunt cei care o fac. Daca pentru tine este ok, e in regula. Daca insa ai o problema cu asta, fa-ti un plan.

 

PASI PRACTICI:

 

1. Stabileste-ti OBICTIVE. Stabileste cateva chestii pe care vrei sa le faci. Scrie-le pe hatie. Acum rupe in pasi mici fiecare din acel obiectiv si trece-l in agenda. De exemplu: vreau sa alerg un maraton. Incep sa alerg cate 1 km. Scriu in agenda: miercuri la 19 alerg 1 km, dumica alerg 1,5 km. Exemplu poate fi extins pentru orice domeniu. 2. Pregateste-ti citate motivationale care sa te ajute cand vine „lenea” si „lipsa chefului” de a face ceea ce ti-ai propus si e scris in agenda. Aminteste-ti de ce faci asta, de ce e mai bine sa actionezi in ciuda „lenei”. De asemenea, aminteste-ti ca oamenii de succes sunt oameni organizati care fac lucrurile pentru ca si-au propus si doresc anumite rezultate, si nu „ca au sau nu chef”.

3. Recompenseaza-te oridecateori actionezi pe baza a ceea ce ti-ai propus si nu pe baza chefului.

4. Cauta si inconjoara-te de 3-5 oameni activi. Daca vrei sa incepi sa faci sport, gaseste-ti cativa prieteni care fac sport si programeaza-ti antrenamentele impreuna cu ei. Daca vrei sa te dezvolti profesional, cauta 3-4 persoane cu care poti vorbi chestiuni profesionale. De preferat sa fie mai inteligenti si mai pregatiti decat tine. Vei invata enorm!

5. Intelege ca viata este despre costuri si beneficii. Nu te vei bucura de privelistea de sus de pe munte daca nu esti dispus sa depui efortul de a urca. Nu vei ajunge as alergi un maraton daca nu te obisnuiesti cu durerea si cu alergatul pe ploaie, ger sau canicula. Nu vei reusi sa ai o afacere de succes daca nu inveti sa te scoli de dimineata si sa faci o gramada de lucruri neplacute. In viata ai ceea ce alegi. Insa, multi nu realizeaza ca succesul vine cu efort, durere si lacrimi uneori. Insa, toti cei care il ating spun ca MERITA.

6. Cere ajutorul atunci cand e necesar. Daca observi ca iar pierzi zile la rand fara sa reusesti sa te misti de pe canapea, cere ajutorul. Prima data unui prieten ca sa te monitorizeze. Spune-i ce program ti-ai propus si cere-i sa te verifice zilnic daca ti l-ai facut sau nu. Daca nu fuctioneaza, cauta un specialist. Merita investitia. Aminteste-ti ca lenea e un obicei REPETAT si ca cu cat il practici mai mult, cu atat devine mai puternic.

O viata plina iti doresc!

P.S. mai stiu un beneficiu....... multi ma intreaba ce fac cand ma plictisesc. Mi-am dat seama ca nu am timp sa ma plictisesc. Habar nu am cum e aia! Am atatea planuri si am grija sa fiu atat de ocupata incat creierul meu e obisnuit sa creeze activitati si atunci cand aparent nu am ce face! Chiar sunt ocupata sa imi traiesc viata!

 

Cu drag,

Sim


Publicat la 05 mar 2013 in Organizare

P.S. Daca consideri ca articolul este util, da te rog un share
  Twitter   Facebook   Whatsapp